Una din legile fundamentale ale vietii este aceea ca tot ce se afla pe un plan mai inalt este si foarte vulnerabil. Radacinile unui copac sunt foarte puternice, insa florile sale nu sunt la fel. Florile sunt foarte fragile; un vint mai puternic le poate distruge. Acelasi lucru e valabil si in cazul constiintei umane. Ura e foarte puternica, insa nu la fel se intimpla si cu iubirea. Iubirea e ca o floare care poate fi strivita cu usurinta de orice vint, care poate fi distrusa de orice animal. Valorile superioare ale vietii sunt cele care trebuie sa fie protejate. Valorile inferioare se protejeaza singure. O piatra nu trebuie sa fie protejata, insa tufa de trandafiri, aflata in apropierea ei, are nevoie de aceasta protectie. Piatra este deja moarta, ea nu mai are cum sa moara. Ea nu are nevoie de aparare. Dar trandafirul este viu: plin de culoare, frumos, atragator. Acesta este pericolul: puterea sa consta in frumusete, insa datorita frumusetii pericolul isi poate face aparitia. Cineva ar putea sa-l rupa. Nimeni nu va ridica piatra, insa floarea poate fi rupta cu usurinta.