Astfel se intimpla uneori si cu cei care poarta ochelari: ochelarii sunt pe nas, iar ei ii cauta. Au uitat pina si faptul ca le-ar fi cu neputinta sa vada fara ochelari, desi faptul ca pot privi, ca pot vedea, reprezinta o certitudine a faptului ca ochelarii sunt la locul lor. Insa daca folosesti ochelari ani de zile, ei devin incetul cu incetul o parte din tine; devin ochii tai. Nu-i mai privesti ca fiind separati de tine. Dar fiecare pereche de ochelari coloreaza intr-un anumit fel lucrurile care trec prin ei. Voi sunteti observatorul aflat in spatele lor, ochelarii nu pot privi ei insisi. Lucrurile din exterior nu au culoarea pe care o arata ochelarii, insa voi ati devenit atit de identificati cu ei incit... Mintea omului este doar un simplu instrument. Ochelarii se afla in afara capului, in timp ce mintea se gaseste in interiorul acestuia, in asa fel incit nu o poti scoate in fiecare zi. Si este atit de aproape, in interior, incit insasi aceasta apropiere s-a transformat in identificare. Prin urmare, tot ceea ce intelege mintea pare a fi real. Dar mintea nu poate percepe realul, ea nu poate vedea decit propriile sale prejudecati. Isi poate vedea propriile proiectii afisate pe ecranul lumii.